ASSUTTIRRARI v.

0.1 assuterannu, assutirandulu, assutirari, assutiratu, assutirau, assuttirari, assuttiratu, assuttirrari, assuttirratu, assuttirravannulli, asuctiratu, asutiranu, asutirari, asutirassi, asutiratu, asutirrau, asuttirari, asuttirati, asuttiratu, asuttirrari.

0.2 Da sotterrare.

0.3 Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.): 1.

0.4 Att. solo in Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.).

0.5 Locuz. e fras. assotterrare della moneta pubblica 1; assotterrare del pubblico 1.

0.7 1 Deporre in una fossa (il corpo di un defunto). Estens. Celebrare le esequie. 1.1 Sost. Esequie. 1.2 Inserire (nel corpo di un animale). 1.3 Fig. Far cessare (una guerra). 2 Assotterrare che: ottenere.

0.8 Rossella Mosti 07.10.2004.

1 Deporre in una fossa (il corpo di un defunto). Estens. Celebrare le esequie.

[1] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 5, cap. 1, vol. 2, pag. 16.7: Eciandeu issa espressi quilla maravilyusa vuci di Hannibal a fari assuttirari li imperaduri di Ruma ca un pocu plù di gloria li purtaru Graccu et Marcellu asuttirati ca vinchuti...

[2] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 5, cap. 2, vol. 2, pag. 18.6: Exalti chascunu li premij di la virtuti quandu vidi oy pensa que li forti homini se asutiranu plù felicimenti ca non vivinu li timidi.

[3] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 9, cap. 8, vol. 2, pag. 218.15: 6. Jà veni la citati di li Athenisi, la quali fu tantu contrariusa que eciandeu fu temeraria, ca issa aucisi X soy imperaduri venendu da una bellissima vittoria, li quali erannu dannati capitalmenti però ca issi non avianu pututu assutirari li corpi di li cavaleri, impedicandu la fortuna di lu mari.

- Fras. Assuttirrari del pubblico, della moneta pubblica: onorare di esequie pubbliche, fare il funerale a spese dello stato.

[4] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 5, cap. 1, vol. 2, pag. 6.12: Eciandeu quillu non fu pocu indiciu di la humanitati di lu Senatu ca essendu statu mortu Siphaci cativu in guardia a Tivuri, lu quali era statu rikissimu rigi di Numidia, lu Senatu lu fici asuttirari di lu publicu, a chò que issu aiustassi lu hunuri di la sepultura a l'hunuri di la vita.

[5] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 5, cap. 1, vol. 2, pag. 6.17: 3. E di semelyanti eciandeu clemencia usau lu Senatu in lu re Persa ca issu essendu mortu ad Alba, uvi issu era statu mandatu in guardia, mandau lu tresureru qui lu facissi asuttirrari di la munita publica, non suffrendu que li reliquij di lu rigi jacissiru dishunurati.

- Assuttirrari vivo.

[6] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 5, cap. 4, vol. 2, pag. 45.26: a la perfin se sfurzaru di scutalarssi la iniuria da dossu per acerbitati di una condiciuni. Ca issi disseru que a cutal pattu et condiciuni quilli serianu li finayti se li Phyleni sustinissiru d'essiri asuttirati locu vivi.

[7] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 9, cap. 2, vol. 2, pag. 203.14: 12. La crudilitati di Artaxerses fu plù aperta et plù layda per nomu di altru odiu. Lu quali assutirau viva cu la capu iusu una sua soru, et issa medemmi era sua socera...

1.1 Sost. Esequie.

[1] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 9, cap. 12, vol. 2, pag. 226.5: 2. O singulari maynera di morti, per la quali adivinni que quillu qui era colunna di Ruma, raputu in issa la citati di Ruma, non putissi essiri hunuratu da li soy citadini di lu ultimu hunuri di lu assutirari! || Cfr. Val. Max., IX, 12, 1: «Singularem fati sortem, qua accidit ut columen urbis in ipsa urbe raptum ne supremo quidem funeris honore a civibus decorari posset...».

1.2 Inserire (nel corpo di un animale).

[1] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 9, cap. 2, vol. 2, pag. 204.14: 16. Commu eciandeu quilli barbari di li quali se dichi que issi aucidennu li bestij et, gittati li lur intramalgi, assuterannu intra li lur corpi li homini vivi skittu cu la capu da fora... || Cfr. Val. Max., IX, 2 ext. 11: «Sicut illi barbari, quos ferunt mactatarum pecudum intestinis et visceribus egestis homines inserere, ita ut capitibus tantummodo emineant...»

1.3 Fig. Far cessare (una guerra).

[1] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 6, cap. 9, vol. 2, pag. 96.5: 6. e que issu non asutirassi et mitigassi la civili discordia qui nassia con grandissima commociuni.

2 Assotterrare che: ottenere. || Traduce extudit ut.

[1] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 5, cap. 2, vol. 2, pag. 20.18: Marcu Cornutu, essendu preturi, et alucandu issu lu suttirari di Hyrcu et di Pansa per cummandamentu di lu Senatu, quilli qui intandu faciannu quilla arti di asuttirari li morti prumissiru et lu usu di li lor cosi et lu lur ministeriu di bona volya senza nullu preciu, però ca Hirtu et Pansa eranu stati morti combatendu per la republica; et purtaruli ad asuttirari con perseveranti adimanda et competiciuni que lu apparatu di li exequij s'aiungissi unu sesterciu di dinari li quali issi vulianu pagari di lu lur propriu.

[2] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 9, cap. 16, vol. 2, pag. 236.1: 2. Herofilu medicu di cavalli, pruvandu que Gayu Mariu era so avu, lu quali era statu setti fiati cunsulu, lu purtau ad assuttirari di guisa que multi soy massari et multi belli casali lu pilyaru per so patrunu. || Cfr. Val. Max., IX, 15, 1: «Herophilus ocularius medicus C. Marium VII consulem avum sibi vindicando extudit, ut et coloniae se veteranorum complures et municipia splendida collegiaque fere omnia patronum adoptarent».

[u.r. 23.10.2007]