GANGATA s.f.

0.1 gangata, gangati.

0.2 Da ganga.

0.3 Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.): 1.

0.4 In testi sic.: Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.).

0.6 N Doc.: cit. tutti i testi.

0.7 1 Violenta percossa data sul volto con la mano.

0.8 Maria Fortunato 14.12.2011.

1 Violenta percossa data sul volto con la mano.

[1] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 3, cap. 1, vol. 1, pag. 100.14: Lu filyu di lu quali Sylla, qui appi nomu Fastulu, essendu citellu a la scola e laudandu in presencia di l'atri citelli lu forbandiri qui avia fattu sou patri, e dicendu que altretantu ende faria issu quandu fora grandi se issu putissi, Gayu Cassiu, citellu et sou compagnuni a la scola, li dunau una gangata.

[2] Sposiz. Pass. s. Matteo, 1373 (sic.), cap. 17, par. 1, vol. 2, pag. 37.27: La Sibilla, sicundu ki Lactanciu dichi, dissi: Verrą poi in manu di li infidili, et darranu a Deu gangati cu li mani peccatrichi, et cum la lorda bucca li sputirannu incontra vininusi sputi.