PARRASTRU s.m.

0.1 parrastru.

0.2 Lat. tardo patraster (DEI s.v. parrastro).

0.3 Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.): 1.

0.4 Att. unica nel corpus.

0.7 1 Lo stesso che patrigno.

0.8 Maria Fortunato 23.06.2017.

1 Lo stesso che patrigno.

[1] Accurso di Cremona, 1321/37 (mess.), L. 4, cap. 3, vol. 1, pag. 162.33: Drusu Germanicu [[...]] respondenti maravilyusamenti per grandiza di li soy operi, per lu habitu di la etati in que illu era a li duy divini ochi di la republica, chò esti a lu parrastru et a lu frati Augustu, retinni lu usu di Venus inchusu intra la caritati di sua mulyeri.

[2] a Libru di li vitii et di li virtuti, p. 1347/52-a. 1384/88 (sic.), cap. 56, pag. 58.31: Lu septimu est di homu a sua comari oi a sua figloçça, oi a figloli di suo parrastru oi di sua marrastra, kì tali personi non si ponu asembrari sença peccatu mortali nì per matrimoniu.