0.1 resistitiva.
0.2 Lat. mediev. resistivus.
0.3 Sposiz. Pass. s. Matteo, 1373 (sic.): 1.
0.4 Att. unica nel corpus.
0.6 N L'unica forma deriva prob. da dittografia.
0.7 1 Che ha la facoltà di resistere (fig.).
0.8 Francesca Valcamonico 08.10.2022.
1 Che ha la facoltà di resistere (fig.).
[1] Sposiz. Pass. s. Matteo, 1373 (sic.), cap. 28, par. 7, vol. 2, pag. 168.11: Et ferru, lancia et spada non tagliria lu corpu suo, ka la virtuti resistitiva di l' anima di Cristu esti plui forti ki omni virtuti activa cuntraria.